vă UDREZ o Românie nurlie

Posted: August 21, 2009 in categoria "cur cu ţâţe"

„Vă udrez sărbători fericite”. Vă mai amintiţi acest act ratat al preşedintelui mariner? Celor nefamiliarizaţi cu acest termen am să vă ofer o definiţie a sa, aşa cum apare în Vocabularul psihanaliezei al lui Laplanche/Potalis: „Act în care rezultatul urmărit explicit nu este atins, ci înlocuit printr-un altul. Se va vorbi de acte ratate nu pentru a desemna ansamblul rateurilor de vorbire, memorie sau acţiune, ci având în vedere actele pe care subiectul este în mod obişnuit capabil să le ducă la bun sfârşit şi al căror eşec este tentat să-l atribuie neatenţiei sale sau întâmplării. Freud a arătat că actele ratate sunt, ca şi simptome, formaţiuni de compromis între intenţia conştientă a subiectului şi refulat”. Adică intenţia conştientă a marinalului s-a poticnit pe când piciorul cu toc i-a pus piedică şi, drept consecinţă, muianul prezidenţial a refulat Udrea, într-o formă de compromis acceptabilă din punctul de vedere al uzanţelor protocolului diplomatic.

Pe atunci, „blonda de la drept” era un cvasianonim consilier prezidenţial care se lansa în expozeuri legate de preşedintele Norvegiei pe la tocşoaie simandicoase, lăsând astfel publicul telespectator să-i admire mai degrabă decolteul decât neuronul. Cine ar fi bănuit că în doar câţiva ani, gagica asta o să târască de păr crema (ha-ha-ha) politichiei mioritice, o să dea de pământ cu ea şi-o să-şi şteargă picioarele de mecla ei, păstrând în acelaşi timp linia perfectă a rochiţeie sale rozosin cu consistenţă bubble gum, conferind aspectul lollipop?

De când cu telenovela Udrea, am aşteptat înainte de a-mi exprima o opinie, lăsând evenimentele să se deruleze, preferând să ascult mai degrabă ce au de spus alţii despre acest subiect. Ei bine, chestia asta cu ascultatul mi-a ieşit pe nas seara trecută, în momentul în care turista numărul unu a României a dat faţă cu Corina Dragotescu şi Bogdan Chiriac într-un tocşou de înaltă definiţie la televiziunea care trage vânturi. Got it? Televiziunea lui Vântu… Care trage vânturi. Ha-ha-ha! Ce comic sunt!

Am asistat astfel la un soi de randez-vous între gagici, un fel de pijama-party, cu o Corina Dragotescu mai mai să i se închine zuzei cu cracii cei mai mişto din platou. N-o dăduseră parcă afară pe Dragotescu de la Realitatea? Au primit-o înapoi? What for? Habar n-avea despre ce e vorba şi, în lipsă completă de conexiune cu subiectul, o întreba pe Udrea cum stau lucrurile. Iar ailaltă, moderatarea al cărei nume nu-l cunosc, încerca să păstreze un regim inchizitorial, zbierând mai tare decât toţi, cu un tir de întrebări dezlânate trăgând împrătiat mai rău ca un duş ruginit sufocat cu depuneri de calcar. Adică, a întrebat-o pe Udrea, pentru numele lui dumnezeu, de finanţele Primăriei! Whatta fuck is this?

A fost deci o bârfă între fete, şi asta pentru că unicul testicul al serii, mă refer aici la persoana tovarăşului Chiaric – fost ghid ONT, fost semnatar de angajament la secu, fost jurnalist, şi orice altceva cu fost înainte – avea  prezenţa scenică a unei răcituri încinse de lumina arzătoare a reflectoarelor din platou. Părea o moluscă eşuată pe nisip, o meduză aruncată de valuri pe stabilopozi, zbârcindu-se la soare. De ce l-ar invita cineva pe acest tovarăş să-şi dea cu părerea? Cine naiba şi-a închipuit vreodată că ăsta are ceva inteligent de spus? Se mai îndoieşte cineva de faptul că e cumpărat de Băsescu să lingă mâna Udrei în rând cu ceilalţi şoareci din PD-L? Să vă dau doar un exemplu. Închipuiţi-vă piftia: „Dom’le, eu doar atât am să spun. Care comisie?” Aşa e tovarăşu’ Chiriac. E nevinovată mititica. Eu zic să o mai pupaţi odată în cur, pentru că e curată ca lacrima.

Şi acum, câteva consideraţii legate de comisie, înregistrări şi disoluţia autorităţii în Statul Român condus de curve. Nu e un secret pentru nimeni că aceste comisii, Udrea, Ridzi, sunt politice. Nimic nu se face la nivelul acesta, dacă nu există voinţă politică. Iar voinţa politică are rostul de a servi politicienilor. Aşa că scoateţi-vă din cap, voi, naivii, că îi pasă cuiva de amărăşteanul contribuabil, de banul public, de dreptate, de justiţie. Aici sunt în joc prezidenţialele.

Pe de altă parte, nimic ilegal nu s-a petrecut în acea comisie. Imoral poate. Dar nu ilegal. Comisia Udrea nu este asimilabilă unui juriu dintr-o sală de judecată, cum a încercat să inducă în eroare opinia publică piftia umană. Este asimilabilă unui organ de anchetă; cu procuratura. Iar procuratura are întotdeauna o opinie formată. La dracu’! Şi eu am o părere deja formată. Ideea e să o demonstrezi. În lipsa demonstraţiei, în lipsa probelor evidente, totul nu e nimic altceva decât opinie publică. În consecinţă, toate obiecţiile Udrei sunt vorbe goale, demagogie menită să ascundă sub un văl diafan o grămadă apreciabilă de bălegar. Iar modul în care o autoritate a Statului îşi permite să ignore o altă autoritate a Statului este măsura degradării pe care marinarul de la coada vacii a imprimat-o mediului politic românesc. Îmi vine să borăsc.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s