bleeding heart Băselu

Posted: Septembrie 21, 2009 in categoria "am ras o porţie de rahat şi nu m-am şters la gură"

În prag de campanie electorală, ca un preambul la în curând anunţata sa candidatură, preşedintele de apelaţiune intestinală a luat-o pe ulei, alunecând pe panta atât de adesea folosită de toate curvele de politruci care s-au încălzit de-a lungul vremii în fotoliile confortabile din Parlament, Guvern, ori tronul imperial de la Cotroceni. Preşedintele a scos la înaintare patriotismul. Şi nu oricum, ci punând în evidenţă ataşamentul şi mândria sa pentru ţărişoara asta mult iubită şi dragă, în opoziţie cu delatorii, instigatorii, rău-voitorii şi denigratorii care vorbesc de rău România şi instituţiile Statului Român care au condus această ţară pe culmi tot mai înalte ale progres…iei geometrice a disperării.

Iar marinerul a făcut asta nu oricum, ci asumându-şi cu cea mai senină nesimţire rolul de patriarh mare şi bun, dumnezeu peste turma de mioare pe plaiuri mioritice populate de ciobani cu creier şi suflet mic dar ghioagă mare, care-şi dojeneşte cu blândeţe supuşii. „Măi copii, cum vorbiţi voi de rău ţărişoara mea cea scumpă şi dragă pentru care m-am sacrificat eu atâta şi nădăjduiesc că mă voi sacrifica în continuare dacă veţi binevoi să mă alegeţi – (voi, tâmpiţii, sensibili la rahaturi d’astea care din acelaşi spirit patriotic aţi votat de trei ori Bunicuţa şi, dacă s-ar ridica din mormânt săracu’, l-aţi vota şi pe Ceauşescu, cu tot cu proasta lui de renume internaţional)”. Căci aceasta este ţinta demersului mediatic al preşedintelui cu prea puţine mijloace de contracarare a corului teroriştilor informaţionali angajaţi de trusturile de presă să i-o tragă din greu, până i s-o lărgi atât de tare spărtura de la pupă, încât corabia nu va mai putea face altceva decât să se dea la fund. E vorba de amărăşteanu cu viaţa pe butuci care rezistă eroic undeva la periferia civilizaţiei, hrănindu-se cu posmagi şi barabule, acoperindu-se cu carton, capabil să reziste astfel la nesfârşit pentru că în inima lui arde o credinţă neostorită în autoritate, oricare ar fi ea, de la ţăranul megaloman, narcisic şi egoist, viclean şi neruşinat din fruntea ţării, până la dumnezeul creştin ortodox cu pântecul supradimensionat de la atâtea posturi. De la acesta trage nădejdejde marinalul că va primi un vot cu mâna slăbă şi tremurândă, de la ignoranţa şi neştiinţa lui, înlocuită cu credinţa că nu… cei ce se află în frunte nu pot fi atât de răi. Fireşte că mint şi fură, dar cine nu minte şi nu fură? Şi eu aş face la fel dacă aş fi în locul lui. Aşa că, decât să-i aduc pe alţii să mintă şi să fure la fel ca el, mai bine rămânem cu ăsta, că ne-am obişnuit cu moaca lui de jivină vicleană cu ochii mici şi haini, cu râsul lui şi apucăturile de neam prost, cu târfa lui care, uite cum promovează România în lume, că iată ce ţară minunată şi pitorescă avem.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s