Mare confruntare, MARE… vorba aia

Posted: Noiembrie 21, 2009 in categoria "canal TV"

Ok. Deci, m-am înşelat din nou. Marea confruntare din faţa căreia marinerul şi Buratino încercau să dea bir cu fugiţii a avut până la urmă loc în afara televiziunii naţionale care, cu un preşedinte de factură PSD şi orientare mereu în acord cu stăpânirea, a încercat din răsputeri să o facă imposibilă. Am vizionat-o în cea mai mare parte la Antena 3, pentru că ne-a scutit de imaginea turcitului şi ifosele lui de deontolog cu grija temelor de mare importanţă naţională. Fîssssssss! Sincer să fiu, temele astea au constituit partea cea mai răsuflată a acestei confruntări, egalată doar de etalarea cifrelor de mariner şi Buratino care au în spate tinichele atârnate de coadă, al căror zornăit trebuie să fie mascat printr-o atitudine demnă şi plină de grijă faţă de soarta amărăşteanului înlemnit în faţa televizorului cu o găleată de cocoşei în poală şi o bere în mână, gata pentru o păruială pe cinste. Ceva în maniera turcitului. Noroc cu ăl’lalt care a mai încălzit atmosfera, îndesând câte un şpiţ în vitrele marinerului, impresionante dar fleşcăite în această seară, şi cele ale lui Buratino, minuscule şi timide, aşa cum  se potrivesc unui diplomat de politică externă al unei ţări cu prezenţa geopolitică a României.

Aţi văzut probabil comentariile de la televizor – şi mă refer aici la Realitatea, că doar nu era să ne uităm la mâncătorii de căcat de la Antenă, care oricum ştim dinainte ce au să zică – aşa că n-am să intru în detalii. CTP-ul a punctat în cea mai mare parte ce era de punctat. Întradevăr, aşa cum am spus, bărbăţia proverbială a marinerului s-a ofilit în această confruntare, siluită fiind de toate târfele pe care le-a promovat prin guverne şi care i-au sleit vigoarea morală până la dispariţia completă. Buratino, de partea cealaltă, precum şcolerul de factură nouă, şi-a recitat poezia, a recunoscut caştravetele, a încercat să puncteze la sentiment cu apelaţiuni de genul patriarhul Daniel şi Ioan Gură de Aur, a bătut fericit din palme când a tras biletul politică externă şi a făcut pe împăciuitorul pentru că nu-l duce capul la gherila verbală.

Deci, spuneam că m-am înşelat, odată pentru că, până la urmă, marea confruntare a avut loc, şi în al doilea rând pentru că, deşi exclus de la întâlnirea premianţilor, urâciunea Moabului, trubadurul Lenuţei, nazistul de formaţie comunistă, mâncătorul de căcat clasa întâi al României, acest Ace Ventura al filozofiei de la uşa cortului, şi-a primit până la urmă dreptul. Că doar n-a apărut pe degeaba în dosul Parlamentului, însoţit de o mînă de amărăşteni plătiţi la normă să-l aclame, în timp ce împroaşcă cu fecale în stânga şi în dreapta, transmis în direct de Antena care înregistrează noi şi noi recorduri de rating într-ale rigolei jurnalistice. Gata! Ţi-ai făcut numărul. Acum, marş la coteţul istoriei, împieliţatule, şi odihneştete în pace şi în balegă, că meriţi! Hai, sictir!

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s