Femeile preferă fătălăii

Posted: Martie 30, 2010 in categoria gay

Gata! Ceea ce eu bănuiam încă din vremea în care New Kids on the Block erau în mare vogă, adică acum vreo 20 de ani, a fost dovedit științific, asta în cazul în care statistica poate fi considerată o știință. Adică, au luat un grup apreciabil de femele, le-au pus în fața unor poze și le-au întrebat, ce preferați: Orlando Bloom sau Leonidas, regele Spartei? Și toate l-au ales pe fătălău.

La mai puțin de două săptămâni distanță între ele, două studii, unul european și altul de peste ocean, au ajuns la același rezultat. Motivația acestui comportament straniu al femeii a fost însă oferită în modul cel mai bizar și neștiințific cu putință. Astfel, ambele studii au confirmat că vina pentru acest comportament emasculant al femelei o poartă sistemele de sănătate ale țărilor dezvoltate, care fac femeile să se simtă mai în siguranță și astfel, lipsite de nevoia tutelei exercitate de un exemplar viril, mulțumindu-se și cu fătălăul.

Ok, poate fi și asta, ca motivație secundară, dar dacă ar fi să mergem la origini, acest tropism straniu al femeii, nu către atributele virile ale bărbatului, ci către cele feminine ale acestuia, nu poate reflecta altceva decât fixația homosexuală a libidoului ei. Firește, nu e o homosexualitate fățișă, ca cea a lezbienei mustăcioase, ci mai degrabă una edulcorată prin refulare. Adică, muierea contemporană încă încearcă să salveze aparențele.

Hai să fim serioși! Sunt practic peste 100 de ani de emancipare a muieretului și, după atâta vreme, ne-am obișnuit să vedem femeia îmbrăcându-se ca un bărbat, făcând sex ca un bărbat, excitându-se ca un bărbat –  prin stimularea reminiscenței peniene, clitorisul, în detrimentul tractului vaginal – , comportându-se ca un bărbat în societate, prin concurarea acestuia pentru ocuparea aceleași nișe sociale,  manifestând mai degrabă înclinații către cariera profesională decât maternitate. Toate acestea însă nu confirmă decât un singur lucru. Și anume că, după atâta timp în care femeia s-a străduit să devină egală cu bărbatul, a devenit ceea ce își dorea de la bun început, adică un bărbat.

Iar cum sexele sunt compatibile prin complementaritate și nu prin identitate, tot așa cum un șurub se potrivește nu unui alt șurub, ci unei piulițe, în mod natural, prin masculinizare, femeia, de pe poziția virilă, masculină, dominantă, activă, împinge un bărbat pasiv, educat de societate să nu manifeste nicio opoziție în fața isteriei feministe, către emasculare. Pandemizarea homosexualității este cea mai bună dovadă a acestui fenomen. Nu mai există femei și bărbați. Există avortoni androgini care, asemeni unor celule stem, iau forma imprimată de mediu. Iar mediul, tot mai ginocentric și efeminat, generează acest fenomen – bărbați emasculați de femei înnebunite de complexul de castrare și invidia de penis.

E practic ceea ce o istorie întreagă a făcut bărbatul cu femeia, dictându-i prin autoritatea sa profilul moral și comportamental, caracterizat prin pasivitate, castitate, maternitate. Doar că acum avem o femeie asemeni unui bărbat, masculină, dominatoare, activă, dictând bărbatului pasivitatea, asumarea responsabilităților materne și casnice, restrângerea activității sexuale ( de urmărit aici fenomenele Bill Clinton și, mai nou, Tiger Woods, care au fost expuși oprobiului public pentru trădarea vaginului nevestei, și puși să plătească într-un fel sau altul).

Am putea crede că aceasta este o caracteristică a umanității contemporane degenerate, dar de fapt lucrurile se petrec în manieră cât se poate de naturală. Femelele culpabilizează și denigrează în chip natural masculul sub influența complexului de castrare, care generează sentimentul inferiorității și al culpabilității, care le face să-și disprețuiască în chip natural sexul, dorind să fie mai degrabă bărbați.

Într-un  documentar de pe National Geografic cu gorile care deprinseseră limbajul semnelor, femela, care era subiectul principal al studiului, pentru că și la gorile muierile sunt mai gureșe, a descris în mod succint diferențierea sexuală, astfel: “Michael, drac! Koko, cuminte”. Adică, un altfel de a spune: „Bărbații e porci, iar femeile sunt o zână”. Iar când a venit vremea împerecherii, cercetătorele de sex feminin, aplicând principiul emancipat “femeia alege”, s-au trezit cu Koko alegând, tot dintr-un teanc de poze, nu pe goriloiul cel mai zdravăn pe care îl putea oferi Grădina Zoologică, ci un adolescent cu zece ani mai tânăr, care pur și simplu s-a speriat și a luat-o la fugă , când a văzut femela aia mare și grasă, care-l depășea aproape cu un cap, deși aceasta a încercat din răsputeri să-l îmbie, pasându-i o minge uriașă de plajă.

Așa stând lucrurile, mă simt obligat în final să-i liniștesc pe cei care sunt cu gândul la o societate populată de femele musculoase și băieței delicați, pasivi, sodomizați, prefigurând sfârșitul lumii, asigurându-i că societatea poate supraviețui în parametrii optimi și astfel. Cel mai bun exemplu în acest sens sunt hienele, la care femelele nu sunt doar mai mari ca masculii și dictează întreaga ierarhie socială, dar au chiar și un organ genital falic și mai mult testosteron în sânge decât aceștia. Și nu e nicio tragedie.

JESUS CHRIST!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s