Arhivă pentru decembrie, 2010

Praise the WHORE

Posted: decembrie 5, 2010 in categoria "cur cu ţâţe"

Această muiere care și-a făcut un rost în viață prin mijloace specifice a căror nominalizare constituie o infracțiune, această minunată mediocritate la care acum o săptămână vedeam cum se închină toată suflarea portocalie, de la șeful mafiei personale a lui Patru Case până la intelectualul de paie Baconschi, această sublimă parvenită care pretinde să fie plătită scump pentru serviciile prestate, acest monument de nesimțire și ipocrizie a reușit să scoată încă o lozincă demnă a fi menționată într-un manual de demagocie ce ar trebui studiat în orice universitate de științe politice: „Nu contează cât de înalt ți-e tocul, important e cât și ce muncești”.

Trecând peste faptul că duduia cu pricina a omis să menționeze ce anume muncește ea cu adevărat, atâta timp cât rezultatele presupusei sale ocupațiuni se constituie în cel mai găurit ZERO înregistrat de la debutul înfloritorului comerț cu covrigi pe plaiurile mioritice, cu tot respectul pe care noi, neamul masculin, îl purtăm eforturilor sale de a încetini curgerea timpului spre a ne bucura încă o dată bărbăția, trebuie să recunoaștem că, și în acest caz, mititica se înșeală peste poate.

Nu doar că exemplul personal demonstrează dincolo de orice tăgadă că tocurile sunt un accesoriu capital pentru orice parvenită, dar mai mult decât atât, acesta ne arată că în viață  lesne poți să-ți faci loc cu curul.

Rușinică să vă fie, stimată cucoană, pentru modul în care induceţi în eroare imbecilele  ”pedeliste”!

Voiam să scriu ceva mult mai acid cu ocazia acestei Zile Naționale petrecută în frig și ploaie, în compania discursurilor de lemn ale politrucilor, a coroanelor mortuare și a unui imn național cântat de o fanfară militară care mi-a părut că pe alocuri atinge accente aproape manelistice. Era un taragot acolo, sau ceva de genul ăsta, care băga parcă ceva de nuntă.

Trecând însă peste asta, vorbind despre patriotism și mândrie națională, să ne întrebăm ce este patria? E o culoare spoită în interiorul unei  demarcații desenată pe o hartă? E un spațiu cu forme de relief care îl individualizează? Nu. Patria e reprezentată de popor. Fără popor, n-ar fi nimic altceva decât o tarla. Subcarpații meridionali, sau, Bărăganul, nu constituie o patrie. Nu constituie nimic. Până nici numele nu ar fi existat, dacă n-ar fi fost oamenii care să le denumească.

Deci, patria e poporul. Dar cine reprezintă poporul? Faptele reprezintă poporul. Cele trecute, constituind istoria. Cele culturale, arta, tradițiile, închegând cultura. Dar mai ales cele prezente, care reflectă imaginea națiunii în ochii contemporaneității.

De când mă știu, patriotismul românilor și mândria lor națională au fost salvate de figuri istorice aureolate de o dimensiune aproape mitică. Figurile istorice și performanțele sportive. Atât. Pentru că reperele culturale românești sunt cvasi-necunoscute în lume. Nimeni nu a auzit de Eminescu, Preda. Au auzit însă de comunistul Păunescu de la muieretul impresionat până la lacrimi de drama poetului supraponderal țintuit de kilograme pe patul de spital.  Dar el e la găleata de gunoi a rușinii istoriei și, astfel, nu se pune.

Deci, figurile istorice și performanțele sportive. O vreme m-am amăgit și eu cu Ștefan, Țepeș, Mihai și Mircea, până când am început să înaintez în vârstă, devenind eu însumi o parte de istorie. Și mi s-a tăiat.

Performanțele sportive? Canci, de când poporul ghiolbănesc conduce cluburi de fotbal. Mai câștigă una, două fete câte o medalie la gimnastică, dar cui îi pasă, atâta timp cât nu e cu mârlănie de cioban prost și victorii de etapă acompaniate de manele?

Și atunci, pentru ce atâta patriotism și mândrie națională? Pentru curvele stăpânirii care reformează Statul mai dând o gaură în buzunarul amărăștenilor, întru conservarea afacerilor paraziților banului public? Pentru țiganii care reprezintă în lume România cu șatra lor de nespălați iremediabili încremeniți într-o cultură primitivă incapabilă de integrare în secolul 21. Pentru o cultură reprezentată la nivel de mainstream de un produs cultural aparținând acelor țigani menționați mai sus? Pentru un regim politic care, întru conservarea puterii, face etniei maghiare care nu vrea să învețe limba română, concesii dăunătoare intereselor acestei națiuni? Pentru furtul la scară națională, prin care autoritatea își umple buzunarele, condamnând majoritatea la o sărăcie care împinge oamenii către mizerie fizică și morală, către pierderea oricărei demnități întru asigurarea supraviețuirii?

Pentru ce?