Arhivă pentru Ianuarie, 2011

Full Metal Sunday

Posted: Ianuarie 23, 2011 in hardcore cultura
Anunțuri

Vi-l amintiţi? Eu da, de atunci de când am dat iama în redacţie la oficiosul Primăriei, 24 de Ore, cu barba mea cu tot,  taman în toiul unei şedinţe de smotocit pisica, iar Başa m-a întrebat cine sunt, iar eu am fost cât pe ce să-i răspund: da’ tu cine eşti? Cum adică cine sunt? mi-ar fi răspuns el acum. Păi, eu sunt Başa, paşa de la Mureş, cu peste 600 de contracte pe bani publici câştigate prin încredinţare directă! Ai venit să mi te-nchini? Hai sictir!

Conform cursdeguvernare.ro , paşa Başa conduce lista clientelei de partid din Senatul României cu 617 contracte încheiate cu instituţii ale statului prin care mulge cu mânuţa lui un purcoi de bani publici. Ceea ce mi se pare corect, atâta timp cât fiţuica 24 de Ore Mureşene, cu tot cu sucursala Radio Son(of the Bitch),  sunt practic în faliment, şi au trebuit să se mute din sediul ăla cu firma cocoţată pe acoperiş taman în hotelul lui Sorin Ţerbea de la combinat, acesta la rândul său un membru absolut onorabil al clientelei PD-L Mureş, rebrenduit drept om de afaceri de Realitatea TV mai deunăzi, în emisiunea lui Ovidiu Maior, care, costumat la patru ace şi fercheş ca un june prim, îl tot întreba politicos despre economie şi despre cum stăm cu criza şi  ce-ar fi de făcut. Am crezut c-o să mă cocoşez de atâta râs! Da’ de unde, Doamne Dumnezeule şi Maica Domnului, să ştie el, Ţerbea, de criză? Că doar nu e criză, frate, pe bani publici! Aşa cum bine demonstrează paşa Başa, aranjat bine mersi cu 617 contracte cu „Statul”, cu tot cu afacerile lui de presă ajunse la sapă de lemn.

Pentru cine vrea sa afle o istorie ghiduşă cu paşa Başa, de acum câţiva ani, să tragă pe inmure.ro, la episodul de joia viitoare a „Condiţiei jurnalistului…”. Ca să afle tot omul ce straie poartă turcul!

N-am mai fost de-o vreme pe blog, fiind prins cu altele, așa că abia acum scriu despre un lucru care mi-a sărit în ochi ca o așchie încinsă din prima clipă în care am citit despre el. Probabil nu e pentru nimeni un secret  faptul că partidul Fidesz, aflat la putere în Ungaria, a reușit să promulge o lege cu rol de control al presei, care e hulită de întreaga lume liberă ce consideră libertatea de exprimare un drept fundamental și inalienabil al oricărui om.

Ei bine, bomba acestei măsuri a guvernului Orban este că organismul înființat pentru exercitarea controlului asupra presei ar urma să fie condus (sau este deja condus) de  un fost editor de publicații de factură erotică.

Ceea ce mi se pare absolut natural, dacă e să ne gândim că în România, Silviu Prigoană, la rândul său editorul unor publicații de uz extern și proprietarul unei televiziuni de manele,  a fost cel cu inițiativa înființării unui CNA al presei scrise deopotrivă pe hârtie cât și pe internet.

Și acum mă gândesc la acestă înclinație a pornografilor către cenzurarea presei. Care o fi oare substratul psihologic al unei asemenea manii? Adică, tu, găozarul de presă, care ți-ai făcut un rost în viață din editarea de material de inspirație pentru onaniști, ai tu un brusc puseu de moralitate și începi să te gândești la o lume mai bună în care nu te mai înjură nimeni prin fițuici obscure, ori bloguri cvasi-necunoscute, mai ales acum când ți s-a mărit ”famelia” și e rușine să apari în fața ”copchiilor” drept parazitul care ești.

Sau, poate e vorba de o compensare. Că doar, după ce ți-ai asigurat prosperitatea rânind prin gunoaie, asemeni tuturor curvelor trecute, începi să te gândești la cele sfinte, la salvarea sufletului, și îți dorești să faci ceva indubitabil bun și drept, care să fie contabilizat acolo în ceruri, unde nădăjduiești că suflețelul tău greu încercat, într-un târziu, se va duce.

Şi pentru că ar fi păcat să lăsăm să treacă anul 2010 fără a contabiliza şi această mizerie, revenim la cazul Adrian Sobaru, electricianul TVR, dacă vă mai amintiţi,  care a încercat zadarnic să înduioşeze inimioara stăpânirii, aruncându-se în gol de la balconul Parlamentului, zdrobindu-şi oasele feţei de un pupitru de deputat. Şi nu atât la el cât la reacţia deputatului tîrgumureşean Kelemen Attila, care într-o etalare a nesimţirii şi cinismului care se pare că îl caracterizează, a calificat gestul nefericitului drept „schizofrenie heroistică”.

Acum, trebuie să înţelegem calificarea sus numitului în diagnosticarea acestor tulburări nervoase descoperite se pare de curând, dat fiind pregătirea sa în domeniul medicinii veterinare. Fără îndoială, Kelemen Attila a mai întâlnit această tulburare la vacile bolnave cu creierul, precum şi la porcii de la Gorneşti care s-au sfâşiat între ei nu atât de foame cât din acelaşi heroism schizofrenic care, din câte se pare, a depăşit bariera interspecifică şi ameninţă acum umanitatea.

Aşa stând lucrurile, propun de urgenţă constituirea unei comisii condusă de doftorul de animale Kelemen Attila, care să studieze aprofundat problema, şi să determine o acţiune responsabilă a Statului, la fel ca în cazul gripei aviare, porcine etc.,  întru împiedicarea contaminării întregului electorat cu această năpastă heroistică.