Reproduc aici, așa cum a fost consemnat de Mediafax și preluat de alte organisme de presă, viziunea căpitanului Chiorâș Chiondorâș cu privire la Revizuirea Constituției, deoarece momentul mi se pare pe cât de grav, pe atât de incredibil, ticăloșia acestui sinistru personaj reușind să transpară într-un mod fără precedent în cei peste 20 de ani de democrație infirmă în România. Ulterior, după ce ideile se vor sedimenta, vom comenta fiecare punct din ceea ce acest homuncul ahtiat de putere numește Reforma Statului Român.
”Preşedintele a trimis Consiliului Legislativ proiectul de modificare a Constituţiei României elaborat la Cotroceni. Şeful statului a tinut şi o conferinţă de presă pentru a-şi prezenta propunerile. Puteţi vedea aici o listă a celor mai importante modificări explicate pe larg.
UPDATE Guvernul îşi poate angaja răspunderea doar o dată pe sesiune
Guvernul îşi poate angaja răspunderea în Parlament „o singură dată pe sesiune”, limitare care nu se aplică în cazul proiectului bugetului de stat şi celui al asigurărilor sociale de stat, conform proiectului pentru revizuirea Constituţiei, făcut public, miercuri, de Administraţia prezidenţială.
UPDATE Parlamentul trebuie să se pronunţe în 30 de zile legat de referendum – revizuirea Constituţiei
Punctul de vedere al Parlamentului asupra iniţierii referendumului de către preşedinte se exprimă în cel mult 30 de zile calendaristice de la solicitare, consultarea Legislativului fiind considerată îndeplinită dacă nu se respectă acest termen, potrivit proiectului de modificare a Constituţiei.
UPDATE Premierul poate propune revocarea şi numirea miniştrilor doar după consultarea preşedintelui-proiect
Propunerea primului-ministru de revocare şi de numire a unor membri ai Guvernului se poate face numai după consultarea preşedintelui, potrivit proiectului legii de revizuire a Constituţiei, postat miercuri pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.
UPDATE Preşedintele poate dizolva Parlamentul dacă sunt respinse două Guverne în 45 de zile
Preşedintele ţării poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 45 de zile de la prima solicitarea şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestituiră, conform proiectului de lege de revizuire a Constituţiei.
UPDATE Deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB – proiectul de revizuire a Constituţiei
Deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB, iar datoria publică nu poate depăşi 60% din PIB, se arată în proiectul de lege de revizuire a Constituţiei, făcut public de Administraţia Prezidenţială.
UPDATE Parlamentul unicameral dezbate de două ori aceeaşi lege – proiectul de revizuire a Constituţiei
Parlamentul unicameral va dezbate şi vota în plen proiectele de legi în două lecturi succesive, la cel puţin 30 de zile distanţă, prevede proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei, făcut public de Administraţia prezidenţială.
UPDATE Proiectul Constituţiei: Parlamentul, alcătuit dintr-o singura Cameră, nu pot fi mai mult de 300
Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră, iar numărul parlamentarilor nu poate depăşi 300 de persoane, se stipulează în proiectul de revizuire a Constituţiei trimis de şeful statului Consiliului Legislativ.
UPDATE Proiectul de revizuire a Constituţiei: Reţinerea nu poate depăşi 48 de ore
Proiectul legii de revizuire a Constituţiei, postat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, prevede că reţinerea unei persoane nu poate depăşi 48 de ore, fiind astfel crescut termenul limită de 24 de ore stipulat în prezent de Legea fundamentală.
UPDATE Percheziţia, reţinerea sau arestarea parlamentarilor se face fără avizul Legislativului – proiect
Percheziţia, reţinerea sau arestarea parlamentarilor se face fără avizul Legislativului, conform proiectului de lege de revizuire a Constituţiei făcut public, miercuri, de Administraţia prezidenţială.
Cel puţin două dintre propuneri vor genera controverse aprinse.
Prima modificare se referă la „prezumarea caracterului licit al averii”, sintagmă eliminată din proiectul noii legi fundamentale.
Preşedintele susţine că sintagma poate fi pusă într-o lege, nu trebuie să fie în Constituţie.
„În propunerea mea, formularea este: averea dobândită licit nu poate fi confiscată, eliminând caracterul licit al dobândirii se prezumă. De ce acest lucru? Nu va porni nimeni o cruciadă să vadă pensionarii cum stau cu averea, sa vadă, ştiu eu, ce muncitori de la uzinele din Piteşti. Dar prezumarea caracterului licit al averii se poate face în lege, nu e nevoie să fie în Constituţie, pentru că într-o lege se poate face şi descrierea condiţiilor în care se prezumă caracterul licit al averii. Această prevedere, suntem unici în Europa cu astfel de prevedere şi ea a fost paravanul sub care, deşi s-a ştiut despre averi dobândite ilicit, nu au putut fi confiscate, iar statul nu şi-a putut recupera pierderile de la cei care au fraudat statul”, a declarat şeful statului.
El a mai spus că a optat pentru varianta de a nu avea prevederea expresă în Constituţie, pentru ca aceasta prevedere a generat blocarea recuperării daunelor statului, implicit a daunelor cu care a fost păgubit orice cetăţean până la urmă, nu numai statul.
Cea de-a doua modificare care va genera o puternică dezbatere este cea care prevede că puterea judecătorească nu se mai poate pronunţa asupra actelor care privesc politicile fiscale şi bugetare ale statului.
„La articolul 126, rămânând în zona fiscalităţii şi a bugetelor, propun includerea actelor care privesc politicile fiscale şi bugetare ale statului în sfera actelor excluse controlului judecătoresc. Deci nu instanţele pot să spună dacă mărirea TVA a fost corectă sau dacă creşterea CAS a fost corectă sau dacă reducerea sau introducerea unor taxe a fost corectă”, a declarat Traian Băsescu.
El a apreciat că problema fiscalităţii este o problemă strictă a guvernului şi mai ales a Parlamentului.
„Guvernul propune, Parlamentul dispune, aprobă. Puterea judecatorească nu poate face politica fiscală a statului”, a conchis şeful statului.
Actele referitoare la politicile fiscale şi bugetare nu vor mai putea fi atacate în contencios administrativ, conform proiectului de modificare a Constituţiei făcut public miercuri, această prevedere fiind inclusă la articolul 126 privind instanţele judecătoreşti.
În prezent, există numeroase procese în care angajaţi din toate domeniile au contestat în contencios administrativ deciziile care vizau reducarea salariilor sau eliminarea unor prime şi sporuri.
În forma actuală a Constituţiei, alineatul 6 al acestui articol prevede: „Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale”.
În proiectul de revizuire a legii fundamentale postat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, la excepţii este adăugată şi formularea „precum şi a celor care privesc politicile fiscale şi bugetare”.
În consecinţă, noua formă a alineatului 6 va fi: „Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar, precum şi a celor care privesc politicile fiscale şi bugetare. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale”.
LIVE TEXT + Declaraţiile preşedintelui Băsescu
•O sa încerc să punctez câteva elemente care pot fi interesante pentru dumneavoastră.
•În primul rând, aş vrea să ştiţi circuitul pe care proiectul a plecat
•Conform legii, proiecte legii treubie să primească un aviz de la consiliul legislativ
•Nu am un termen neapărat, dar cred că în cursul săptămânii viitoare am putea avea avizul, cu observaţii.
•Apoi proiectul va merge la Curtea Constituţională, apoi transmis Parlamentului
CLICK AICI PENTRU TEXTUL LEGII PROIECTULUI DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI
CLICK AICI PENTRU TABEL COMPARATIV ÎNTRE TEXTUL ACTUAL ŞI TEXTUL PROPUS
•Eu cred că voi reuşi să transmit proiectul înainte de vacanţa de vară, între 20 şi 30 ale lunii iunie
•Aş vrea să vă informez că după ce voi avea avizul consiliului legislativ voi transmite şi partidelor proiectul şi inteţionează să solicit parlamentului o prezenţă a mea în Parlament în a treia decadă a lunii iunie pentru a informa Parlamentul cu punctul meu de vedere
•Ultima revizuire, cea din 2003, s-a făcut cu un Guvern minoritar
•Principalul motiv al revizuirii este legat de rezultatul referendumului care a avut loc pe 22 noiembrie 2009, când peste 80% dintre români au optat pentru Unicameral şi 300 de membri ai parlamentului
•În art. 2 al Constituţiei, se precizează că poporul îşi exercită suveranitatea prin referendum sau prin cei aleşi
•Referendumul este consultativ ca formă
•Nu cred că avem, ca şi condiţie de discreditare a demersului, faptul că nu avem o majoritate de două treimi
•Chestiunea este de responsabilitate a Parlamentului
•De asemenea, dacă sunt observaţii legate de timp, vă aduc aminte că în 2003 revizuirea s-a făcut în şase luni. Noi avem aproximativ un an până când ar trebui s-o validăm prin referendum, în iunie 2012.
•Deşi articolul 15 din constituţie este foarte bine scris, încercarea de a intra în detalii, când să se poată emite ordonanţe de urgenţă, ne-a dus la situaţia de a renunţa, pentru că ar fi fost o listă foarte lungă
•Aş mai face două precizări: una este legată de faptul că mulţi sunt tentaţi să vorbească de interesul meu. Mandatul meu nu este vizat de această revizuire
•Nu este o abordare parti-pris. Eu nu mai pot beneficia de eventuale prevederi ale noii Constituţii. Concluziile pe care le fac pleacă de la rezultatul referendumului, de la experienţa a doua mandate
•La articolul 85 este o prevedere care colectează întâmplă din mandatul meu. Remanierea miniştrilor. Am ţinut cont de Curtea Constituţională.
•Am introdus un aliniat nou. Se precizează că propunerea numirii unui ministru de către premier se poate face numai după consultarea preşedintelui
•Am stabilit din experienţă şi procedura declanşării unui referendum: se menţine versiunea iniţială la care se mai adaugă trei aliniate.
•În articolul 95 am încercat o echilibrare a acordului dintre preşedinte şi premier. Nu mă vizează pe mine. Modul cum s-a aplicat dreptul de suspendare a preşedintelui de către Parlament a fost un abuz. Chiar Curtea Constituţională a constatat că nu s-a încălcat Constituţia.
•După experienţa 2007, a devenit obligatoriu să am susţinerea măcar unuia din partidele puternice. Atunci, spre a se preveni abuzul de puterea a Parlamentului în raport cu preşedintele ales, am introdus obligatoriu avizul Curţii Constituţionale. În felul acesta se previne abuzul.
•În articolul 103, propun Parlamentului să se propunţe în maxim 10 zile, iar dacă nu o face, Guvernul se consideră automat căzut şi preşedintele consultă partidele şi face o nouă nominalizare.
•La articolul 109, vă rog să-mi permiteţi să explic: am eliminat descrierea procedurii de răspundere penală a membrilor guvernului.
•Rămâne aliniatul 1, aliniatul 2 se abrogă, şi urmează: Răspunderea penală a membrilor guvernului pentru fapte săvârşite în exerciţiun funcţie se stabileşte prin lege organică
•Articolul 72: În afară de imunitatea pentru declaraţiile politice, din Parlament, nu mai este nevoie de avizul Parlamentului pentru arestarea, reţinearea unui membru al Parlamentului
•La articolul 124, reglementarea răspunderii judecătorilor trebuie să se facă printr-o lege organică şi trebuie instituirea expresă a obligaţiilor judecătorilor
•În acest moment, judecătorii nu pot fi traşi la răspundere decât pentru neglijenţă. Când deciziile tale implică soarta unor oameni, unei ţări, nu poţi să nu răspunzi.
•De asemenea, faptul că unele hotărâri ale Curţii Constituţionale sunt neluate în considerare de anumite instanţe provoacă haos. În momentul de faţă aceste lucruri se petrec
•În ceea ce priveşte CSM. Aici am introdus câteva elemente care cred lărgesc independenţa justiţiei şi o fac mai transparentă. Se măreşte numărul reprezentaţilor societăţii civile, de la 2 la 6. Votul nu poate fi decât deschis. Nu văd de ce trebuie votul să fie secret.
•CSM este obligat să motiveze deciziile şi să le facă publice
•Membrii sunt numiţi 3 de Parlament, 3 de preşedinte. Dar preşedintele nu mai prezideză CSM, nu mai merge la şedinţe
•Cât timp CSM nu va fi mai transparent, populaţia nu va ştii ce se întâmplă acolo
•Propunerea este de 5 procurori, 5 judecători şi şase membrii ai societăţii civile
•La art 138 este modificarea impusă de statulul nostru de membri ai NATO şi UE.
•Art 149, în linia aceleiaşi nevoi de adaptare
•În sfârşit, ceea ce propune prin proiectul de revizuire este adaptarea la realităţile economice nu ale zilei de azi ci ale anilor următori
•Ce le propun românilor prin noua constituţie este să trăim din ceea ce producem. Iar dacă împrumută, să împrumutăm pentru dezvoltare.
•Criza datoriilor suverane este o realitate care se va agrava în perioada următoare la nivel global. A nu avea grijă la ceea ce se va întâmpla peste 10 ani este o mare problemă. Datoria publică să nu poată depăşi 60 din PIB. Deficit bugetar de 3%.
•Problema fiscalităţii este o problemă strică a Guvernului şi a Parlamentului
•La articolul 23, ca urmare a realităţilor pe care le-am constatat: am propus ca reţinerea să nu depăşească 48 de ore, în loc de 24 de ore. Poate 72 de ore era prea mult, dar 24 de ore era prea puţin.
•Articolul care va produce o puternică dezbatere: modificarea de la art 44, aliniatul 8: Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit se prezumă.
•Formularea este: averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Nu va porni nimeni să vadă pensionarii cum stau cu averea, dar prezumarea caracterului licit se poate face în lege. Formularea nu exclude formularea caracterului licit
•Acestea sunt în principal modificările. Mai sunt şi altele mai puţin importante.
Preşedintele Traian Băsescu a trimis Consiliului Legislativ, miercuri, proiectul legii de revizuire a Constituţiei, în vederea avizării acestuia.
Administraţia prezidenţială precizează, într-un comunicat, că, în conformitate cu prevederile art. 150 alin. (1) din Constituţie şi având în vedere dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei, iniţiat de către preşedintele României, la propunerea Guvernului, după primirea avizului Consiliului Legislativ va fi transmis Curţii Constituţionale pentru verificarea respectării dispoziţiilor constituţionale privind revizuirea.
„Ulterior, proiectul de revizuire însoţit de avizul Cosiliului Legislativ şi de decizia Curţii Constituţionale va fi înaintat Parlamentului României, în vederea dezbaterii şi adoptării lui”, se mai arată în comunicat.
Parlamentul este obligat să dea votul de învestitură pentru Guvern în zece zile de la desemnarea noului Cabinet, iar în cazul remanierilor şeful statului şi premierul trebuie să se consulte, conform proiectului noii Constituţii pe care îl va înainta Preşedinţia, a anunţat săptămâna trecută Traian Băsescu.
Preşedintele Băsescu a precizat, în 26 mai, la RRA, că proiectul de revizuire a legii fundamentale este terminat. El a adăugat că „trebuie găsit un moment de oarecare linişte” pentru a transmite proiectul instituţiilor statului, în primul rând Consiliului Legislativ şi Curţii Constituţionale.
Şeful statului a declarat, însă, că proiectul va ajunge în Parlament înainte de vacanţa parlamentară, astfel încât în cele două luni de vacanţă comisia de specialitate să îl poată dezbate.
Traian Băsescu a subliniat că atribuţiile preşedintelui şi ale Parlamentului rămân aceleaşi, dar că propune, prin proiect, să fie puse în aplicare rezultatele referendumului din 2009, respectiv trecerea la Parlament unicameral, cu 300 de aleşi.
În opinia sa, un Parlament unicameral „nu este cu nimic mai puţin democratic” decât Parlamentul bicameral.
Preşedintele a precizat că a avut în vedere rezolvarea unor neclarităţi din actuala lege fundamentală, ţinând cont de deciziile Curţii Constituţionale.
El a dat ca exemplu relaţia preşedinte-premier la remaniere. Băsescu a anunţat că, în proiectul pe care îl va propune, se stipulează că „preşedintele şi premierul trebuie să se consulte şi să ajungă la o concluzie asupra numelui celui care trebuie să ajungă în Guvern”. Preşedintele a adăugat că, astfel, Constituţia îi obligă să ajungă la consens în privinţa remanierilor.
De asemenea, şeful statului a amintit ceea ce s-a întâmplat când l-a desemnat prim-ministru pe Liviu Negoiţă, când Parlamentul, timp de o lună şi ceva, nu a vrut să ia în discuţie învestirea Guvernului.
De aceea, în proiectul de revizuire a Constituţiei, se prevede că, „după depunerea listei Guvernului şi a programului, Parlamentul are zece zile să dea vot de învestitură”, iar dacă nu respectă acest termen se consideră că noul Cabinet „a picat” şi se trece la o nouă nominalizare”.
un bulgăre de vomă 