Intelectualii lu’ pește și miopia

Posted: Iunie 26, 2011 in categoria "filozoful din dos"

Înainte de perlele marinerului, înainte de reacția lui Tismăneanu din categoria ”batista pe țambal”, înainte să fi citit editorialul lui Pleșu din Adevărul în care rotundul ”filozof” a polemizat cu Doina Cornea pe tema Adrian Sobaru, în care Pleșu nu admite nicio comparație cu Liviu Babeș, pentru că acesta a murit singur și necunoscut în timp ce celălalt a fost invitat la televizor să vorbească despre gestul său, înainte deci de toate acestea l-am văzut într-o seară pe Patapievici la TVR (unde altundeva) ultragiat de receptarea sa ca slugoi al marinerului de rigolă dâmbovițeană, și m-am gândit brusc la Păunescu și încercările sale lamentabile de a justifica slugărnicia cu care a slujit regimul Ceaușescu, el, un intelectual de rasă, câinele unui cvasi-analfabet cu patru clase.

La fel ca Păunescu, câinele care nu s-a dezis niciodată de stăpânul său, reușind o combinație stranie între postura (pretinsă) de opozant al regimului comunist și cea de îndrăgostit de ”marele om” de la Scornicești, intelectualii lui Băsescu se adâncesc tot mai mult în latrina căreia încearcă din răsputeri să-i confere un aer academic. La peste 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, de la prăbușirea Cortinei de Fier, într-un prezent în care comunismul e practic mort pe toate meridianele, acești filozofi de operetă agită marota comunismului, încercând să să se ascundă în spatele ei de realitățile prezentului. Invariabil, chestionați cu privire la status quo, aceștia alunecă în divagații pe teme istorice, amintind cel mult de epoca iliesciană, ca un suprem efort de aparentă raportare la prezent prin invocarea unui trecut mai apropiat.

Paradoxal, acești ”mari gânditori” care în ultimii 20 de ani au confiscat statutul de elite culturale în România nu reușesc să facă nicio corespondență între acordul tacit dat politicii de cumetrie și ruinare a orizonturilor românești practicată de vulgarul mariner și activismul unor scârța pe hîrtie ai regimului comunist care parveneau închinând osanale imbecilului conducător. La fel cum nu reușesc să facă nicio corespondență între dictatura dobitocului de la Scornicești și autoritarismul arbitrar al  Chiorâș Chiondorâș-ului. Când se aduce vorba despre aceasta încep să facă analize de finețe, la fel ca Pleșu în cazul Sobaru, care, vezi bine, nu și-a dat foc pe o pârtie, ci s-a aruncat de la etaj în Parlament, deci gestul său nu suportă nicio asemănare cu cel al lui Liviu Babeș, ca să nu mai spunem că acum putem călători în străinătate, argumentul oferit de acest species inductilis, Vlad Mixici, pe când explica la televizor de ce tentativa de sinucidere a lui Sobaru e patologică.

Ca să n-o mai lungim, intelectualii lui Chiondorâș manifestă un caz deosebit de grav de miopie din interes, interes meschin de parvenit găunos, putred pe dinăuntru, sortit găleții de gunoi a istoriei, unde se vor alătura grotescului lor stăpân. Și e păcat. Mie, Omul Recent chiar mi-a plăcut.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s