Arhivă pentru februarie 4, 2014

Erau stive întregi, nu o cumpăra nici dracu. Rafturile erau goale, dar apă Malnaș găseai oriunde. Spurcăciunea sărată nu-i trebuia nimănui, doar vecinului nostru, Pleș, o pălugă de om cu mers de cămilă și cu stomacul praștie, pe care și-l dregea cu sărurile alcaline din apa Malnaș.

Ca să mă trezesc acum cu Malnaș la farmacie, pe un stand frumos branduit de marketing, în niște sticle mici și grele de zici că-s pline cu ciment. 350 ml – 14 (patrusprezece) lei. Frate, da’ asta-i mai scumpă decât vinul!

Îmi iau una să-mi dreg acum eu stomacul făcut praștie de niște pilule pe care le-am înghițit anul trecut înainte de sărbători, de nici acum nu m-am vindecat de ele.

Ajung acasă și deschid sticla asta grea ca o piatră, așteptând un strigoi fermecat să sară dinăuntru. Ași! Apă chioară! Taci, bă, că-i Malnaș AQUA TELLURIS, îmi zic, ca să mă autosugestionez, și-mi torn un deți într-un păhărel de țuică. Sorb din el cu sfiiciune și-mi ascult bolboroseala mațului. Apoi slobozesc un râgâit sulfuros și parcă mă simt mai bine. Funcționează! A dracului autosugestia. Mâine mai iau.

 

Reclame