Arhivă pentru Aprilie, 2014

Imagini de la ședința Consiliului Local Tîrgu-Mureș, în care consilierul cu PF al primarului Dorin Florea, Claudiu Maior, a fost ales vice-primar, beneficiind de suportul consilierilor UDMR care au mai vrut o statuie în Piața Teatrului din Tîrgu-Mureș.

slaying sunday song

Posted: Aprilie 27, 2014 in hardcore cultura

Nesimțirea cu care edilii acestui oraș înțeleg să-l conducă precum tarlaua personală te umple de amărăciune și lehamite. De data aceasta lui Florea i s-a cășunat pe Dâmbu, și un șantier s-a întins de la un capăt la celălat, cu parcări mușcând deopotrivă din trotuar cât și din stradă, ignorând cele mai elementare principii de circulație. Practic, calea de acces în parcare e mai lată decât sensul de circulație pe care, dacă o mașină rămâne blocată, întrerupe întreg traficul. Are Dorin Florea avizul Poliției Rutiere pentru reconfigurarea arterelor de circulație în acest oraș?  Că pentru parcările desenate de Tracia Trade imediat lângă trecerea de pietoni, sau de la colțul intersecției, când legea prevede cel puțin cinci metrii ( ba 25 m, spune cineva cu mașină în comentariu) distanță, cu siguranță nu are. Asta dacă vă întrebați de ce la semafor pietonii trebuie să înainteze până la jumătatea străzii, ca să vadă dacă nu cumva vine vreun camion să-i facă una cu pământul. Ca să nu mai vorbim despre ambulanță, care de asemenea, în caz de intervenție, ar bloca accesul tuturor celorlalte vehicule, pentru că strada e lată cât mașina mică. 

DSC00143

”Dă-te mai încolo, fă, că fac parcare!”

Administrația Domeniului Public minte cu nerușinare

Garda de Mediu care a fost sezizată în cazul parcării care a înghițit 500 mp de spațiu verde pe strada Godeanu, a sancționat Primăria cu amendă de la 5000 la 30.000 lei. Slujbașii Domeniului Public au refuzat însă semnarea procesului verbal, motivând că parcările s-au făcut la cererea cetățenilor pe un spațiu pe care fuseseră dărâmate parcări construite ilegal. CRETINUL! Acel spațiu nu a fost niciodată parcare, VITĂ! A fost spațiu verde de la construirea cartierului și până când te-ai apucat tu să torni betoane peste care copii au desenat părerea pe care o au despre tine. 

DSC00111

”Ce făcuși? Arătași la muie?”

Nesimțitului însă nu-i pasă, pentru că deși parcarea a rămas neocupată, Citadinul a mai trântit una, 50 de metrii mai încolo, tot pe spațiu verde, și care, la rândul ei, e goală. 

Și cum nu există un cadastru al spațiilor verzi în acest oraș, Florea și Maior pot să facă ce vor. Sistemul e următorul: pui un președinte de asociație – căruia-i dai o stipendie, ca să merite efortul – să încropească o listă cu semnături ( în cazul nostru, Marcu Antonio de la Godeanu 10)  pe care o depune la asociație, și Maior îți trântește imediat o parcare și-n sufragerie. Nu contează că semnăturile erau de la Godeanu 18, blocul în fața căruia e parcarea, și unde Tony n-avea ce să caute. A rezolvat-o băiatu’, că e pe bune cu El Consigliere, acum vice-primar plin, și poate fac banii pe din două. Că doar se trag amândoi din sicilieni.

DSC00109

”Triumful cenușiu”

Consilierii locali maghiari au pus umărul la schimbarea  viceprimarului Ionela Ciotlăuș cu consilierul pe persoană fizică Claudiu Maior pentru încă o statuie, pe care Primarul Dorin Florea cu bunăvoință le-a dat-o, având în vedere că afacerile sunt mai importante decât profilul cultural al municipiului de pe Mureș.

Dar cine este Suto Andras?

”Sütő Andras a fost un scriitor maghiar și DEMNITAR COMUNIST ROMÂN, membru al Partidului Comunist Român din anul 1947.

Sütő Andras a provenit dintr-o familie de simpli țărani maghiari transilvăneni. A urmat cursurile gimnaziului reformat din Aiud și a celui din Cluj. A debutat la vârsta de 18 ani în revista clujeană Világosság cu eseul Levél egy román barátomhoz („Scrisoare către un prieten român”). A fost membru al Marii Adunării Naționale între 1965 și 1980. A fost de asemenea vicepreședintele Asociației Scriitorilor din România între 1974 și 1982.

În anii 1950 proza și dramaturgia lui Sütő RESPECTĂ OBEDIENT CANOANELE IDEOLOGIEI PROLETCULTISTE  tipice epocii care sunt reflectate în titlurile fățiș populiste ale volumelor sale, cum ar fi: „Mămăligă cu brânză” (publicat în 1954, în colecția „Ogoare noi”), „Soldatul necunoscut” (publicat tot în 1954, în aceeași colecție). Aceste scrieri, care au ca personaje țărani ardeleni de etnie maghiară, nu arareori având impulsuri piromanice și posedați de „ura de clasă” de rigoare a epocii. Mai târziu, proza lui Sütő devine oarecum mai sofisticată cu volumul „Rătăcirile lui Salamon” (publicat în 1957). În ultimii ani ai regimului Ceaușescu operele lui András Sütő nu au mai putut fi publicate în România. În perioada 1980 – 1989, scrierile lui au apărut exclusiv în străinătate, deși el a continuat să rămână redactor-șef al publicației culturale maghiare Új Élet („Viață Nouă”), editată de Consiliul Culturii și Educației Socialiste la Tîrgu Mureș, a cărei redacție era adăpostită într-o impozantă vilă art-nouveau, proiectată de conaționalul său, arhitectul Károly Kós, deși a petrecut perioade îndelungate retras la vila sa de vacanță din munții de lângă Gheorgheni.

În martie 1990 a fost una din victimele violențelor interetnice de la Tîrgu-Mureș, ocazie cu care a fost bătut, pierzându-și un ochi.  După perioada de spitalizare (la București, Budapesta și în SUA) s-a stabilit în Ungaria, unde și-a petrecut ultima parte a vieții. A murit la Budapesta și a fost înmormântat pe 7 octombrie 2006 în cimitirul reformat din Tîrgu-Mureș”.

Well, personal cred că asta lipsea Tîrgu-Mureșului: STATUIA UNUI COMUNIST CU VILĂ, amestecat printre cei care s-au bătut ca CHIORII pentru nimic, în martie ’90 – în cazul lui, LA PROPRIU.

Cei care se simt scandalizați de faptul că la Consiliul Județean se cheltuiesc 50.000 de lei ca să sărbătorească 45 de ani de când Aeroportul, nu trebuie decât să arunce o privire peste rectificarea bugetară de la Consiliul Local Tîrgu-Mureș, ca să vadă cum consilierii maghiari, după strălucita victorie în cazul statuii lui Suto Andras, pentru care maghiarii și PD-L-ul au dat mână cu mână pentru salvarea poponeței lui Maior de urgia ANI, pregătesc o nouă lovitură aplicată bugetului local.

Este vorba de cheltuierea a 90.000 DE LEI pentru achiziționarea unui aparat de traducere, astfel încât toți consilierii locali să se înțeleagă cu romulanii care ne vizitează galaxia. Nu, nu e vorba de romulani, este vorba tot despre maghiarii din CL care ”NU VREA SĂ VORBEȘTE LA EI ROMÂNEȘTE”, și ca să nu mai fie nevoiți să se comporte ca niște papagali poligloți, vorbind odată în Limba Română și apoi în Limba Maghiară, sau viceversa, după gradul de șovinism al fiecăruia, vor o mașină translator, care să cunoască Limba Română în locul lor.

UNANIMITATE, ca pe vremurile lui Suto Andras

”Mai dă-ți una, te rog frumos”

”Mai dă-ți una, te rog frumos”

Mențiunea în proiectul de rectificarea bugetară a venit la inițiativa consilierului local UDMR Karacsony Etel, de profesie avocat, probabil nu unul de foarte mare success, având în vedere deficiența lingvistică de care suferă. Ceea ce însă uimește odată în plus, dincolo de handicapul lingvistic al consilierilor UDMR, este faptul că în comisiile de specialitate, toți consilierii locali au aprobat în bloc această nerozie. Toți, cu excepția lui Olimpiu Sabău, consilier local PSD, același care a obiectat față de ridicarea unei statui autorului capodoperei literaturii universale ”Mămăligă cu brânză” în Piața Teatrului din Tîrgu-Mureș, având în vedere faptul că nu a avut loc o consultare a cetățenilor tîrgumureșeni față de acest proiect, printr-o dezbatere publică.

Dar cum va arăta un asemenea aparat translator? ”Nu știu. Nimeni nu știe”, ridică din umeri Olimpiu Sabău, la o țigară pe culoarele Primăriei. DAR AU VOTAT TOȚI! ”Eu n-am votat”. Și 90.000 DE LEI? ”Cam mult, nu-i așa”? recunoaște Olimpiu Sabău, făcând o grimasă de neputință în fața neroziei consilierilor locali, deopotrivă români și maghiari.

Ei bine, având în vedere lipsa unui precedent în acest domeniu, probabil sistemul va fi ceva de genul ăsta,  cu tot cu dublajul în spaniolă:

Consiliul Județean rămâne mai prejos, cu doar 50.000 de lei

Și da, într-adevăr, Consiliul Județean va cheltui 50.000 de lei pentru aniversarea a 45 de ani de la înființarea Aeroportului Tîrgu-Mureș, cu 30.000 de lei mai puțin decât CL, dar cu 5.000 mai mult decât un calcul aritmetic  atribuind 1000 de lei la fiecare an de sărbătoare. Pentru că, dacă aniversarea nu e rotundă, măcar suma cheltuită să fie, altminteri tot ar fi de-a dreptul ridicol.

E însă, oare, oportună o asemenea cheltuială, se întreabă cei cu sufletul alături de destinele acestui județ? Părerea noastră e că o oportunitate mai mare nici că putea să existe, având în vedere că peste 5 ani actualul președinte al CJ, liberalul Ciprian Dobre, s-ar putea să nu mai pupe asemenea pleașcă de scaun, și dacă 100 de ani de Cultură în Mureș s-au potrivit la fix, acum nu putea să scape SCORUL ĂSTA, pentru 5 ani amărâți, așa că au adus-o puțin din condei.

Un pahar de vin, pastramă, brânză tare și Cartea Despre Dao și Virtuțile Sale.

Ce-ți poți dori mai mult pentru o sărbătoare pascală?

DSC00154