Suto Andras, scriitor proletcultist, membru al Marii Adunări Naționale, veteran al încăierărilor din martie ’90

Posted: Aprilie 23, 2014 in categoria gyorgy

Consilierii locali maghiari au pus umărul la schimbarea  viceprimarului Ionela Ciotlăuș cu consilierul pe persoană fizică Claudiu Maior pentru încă o statuie, pe care Primarul Dorin Florea cu bunăvoință le-a dat-o, având în vedere că afacerile sunt mai importante decât profilul cultural al municipiului de pe Mureș.

Dar cine este Suto Andras?

”Sütő Andras a fost un scriitor maghiar și DEMNITAR COMUNIST ROMÂN, membru al Partidului Comunist Român din anul 1947.

Sütő Andras a provenit dintr-o familie de simpli țărani maghiari transilvăneni. A urmat cursurile gimnaziului reformat din Aiud și a celui din Cluj. A debutat la vârsta de 18 ani în revista clujeană Világosság cu eseul Levél egy román barátomhoz („Scrisoare către un prieten român”). A fost membru al Marii Adunării Naționale între 1965 și 1980. A fost de asemenea vicepreședintele Asociației Scriitorilor din România între 1974 și 1982.

În anii 1950 proza și dramaturgia lui Sütő RESPECTĂ OBEDIENT CANOANELE IDEOLOGIEI PROLETCULTISTE  tipice epocii care sunt reflectate în titlurile fățiș populiste ale volumelor sale, cum ar fi: „Mămăligă cu brânză” (publicat în 1954, în colecția „Ogoare noi”), „Soldatul necunoscut” (publicat tot în 1954, în aceeași colecție). Aceste scrieri, care au ca personaje țărani ardeleni de etnie maghiară, nu arareori având impulsuri piromanice și posedați de „ura de clasă” de rigoare a epocii. Mai târziu, proza lui Sütő devine oarecum mai sofisticată cu volumul „Rătăcirile lui Salamon” (publicat în 1957). În ultimii ani ai regimului Ceaușescu operele lui András Sütő nu au mai putut fi publicate în România. În perioada 1980 – 1989, scrierile lui au apărut exclusiv în străinătate, deși el a continuat să rămână redactor-șef al publicației culturale maghiare Új Élet („Viață Nouă”), editată de Consiliul Culturii și Educației Socialiste la Tîrgu Mureș, a cărei redacție era adăpostită într-o impozantă vilă art-nouveau, proiectată de conaționalul său, arhitectul Károly Kós, deși a petrecut perioade îndelungate retras la vila sa de vacanță din munții de lângă Gheorgheni.

În martie 1990 a fost una din victimele violențelor interetnice de la Tîrgu-Mureș, ocazie cu care a fost bătut, pierzându-și un ochi.  După perioada de spitalizare (la București, Budapesta și în SUA) s-a stabilit în Ungaria, unde și-a petrecut ultima parte a vieții. A murit la Budapesta și a fost înmormântat pe 7 octombrie 2006 în cimitirul reformat din Tîrgu-Mureș”.

Well, personal cred că asta lipsea Tîrgu-Mureșului: STATUIA UNUI COMUNIST CU VILĂ, amestecat printre cei care s-au bătut ca CHIORII pentru nimic, în martie ’90 – în cazul lui, LA PROPRIU.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s