Archive for the ‘Uncategorized’ Category

Executarea României

Posted: Februarie 27, 2016 in Uncategorized

Ai putea crede că e o istorie recentă, dar te-ai înșela amarnic. Executarea României a început în Decembrie ’89 când o clică de comuniști căzuți în disgrație, cu ajutorul unor cârtițe infiltrate în structurile Armatei și Securității, beneficiind de întregul suport al agenturilor internaționale, au dat o lovitură de stat deghizată în revoluție. Pentru a justifica executarea lui Nicolae Ceaușescu în urma unui proces sumar plin de erori judiciare, în care avocatul apărării făcea parte din acuzare, clica de conspiratori a țesut o întreagă intrigă revoluționară, plină de teroriști care, departe de a constitui un real pericol la adresa Statului, au creat destulă confuzie pentru a lăsa Armata, Securitatea și plebea din stradă să se omoare între ei. Totul a fost instrumentat prin noua Televiziune Română Liberă, în frunte cu un tovarăș cu nasul mare care zbiera în direct să se distribuie arme la populație, că-l omoară teroriștii pe tovarășul Iliescu.
 


 
Ca o ironie, avocatul din procesul Ceaușeștilor a fost însărcinat cu rezolvarea Dosarului Revoluției pe care l-a îngropat un sfert de secol într-un vraf de tertipuri birocratice.

Așa a intrat România în democrație, întâmplător taman la momentul în care, după 10 ani în care a congelat și înfometat POPORUL ROMÂN, nea Nicu reușise plata integrală a datoriei publice prin care FMI zadarnic a încercat SUBMINAREA SUVERANITĂȚII NAȚIONALE. 20 de ani mai târziu, președintele Băsică, după ce anterior declarase că România nu are nevoie de FMI, a început să zbiere că nu mai poate plăti pensiile și salariile, majorând datoria publică a țării cu încă 20 de miliarde de dolari. Firește, același Băsică a tăiat ulterior pensiile și salariile pentru că, vezi bine, „strângem cureaua, pentru că datoria trebuie rambursată”. Nici astăzi nimeni nu știe ce s-a ales de banii ăia. Astfel, președintele mariner a introdus în România modelul după care FMI și Banca Mondială a subminat dezvoltarea economică și socială a țărilor bananiere: exacerbarea datoriei publice și înrobirea și oprimarea populației prin așa numitele măsuri de austeritate, „pentru că creditele trebuie rambursate”.

Una peste alta, UN SFERT DE VEAC de decimare sistematică a României, împlinind întru-totul zicerea lui Nicu Ceaușescu (fiul): „NICI ÎNTR-O SUTĂ DE ANI N-O SĂ REUȘIȚI SĂ ZUGRĂVIȚI MĂCAR CE A CONSTRUIT TATA”. Ei bine, țârfele democrației nu doar că n-au zugrăvit nimic, dar practic au distrus totul, vânzând țara bucată cu bucată, până la însuși pământul de sub picioarele românilor, construind pentru aceștia un viitor de șerbie.

Și pentru că o națiune e reprezentată de poporul care a constituie, distrugerea economică a României trebuie însoțită și de distrugere socială. La ultimul recensămând românii s-au numărat cu 2 milioane mai puțini decât în urmă cu 10 ani. 5% din poplația României sunt maghiari. Probabil în proporție dublă se află țiganii. Între 4 și 5 milioane de români trăiesc în străinătate, pentru că principiul fundamental al migrației este deteriorarea condițiilor de viață dintr-un spațiu geografic. Românii părăsesc România pentru că nu mai au din ce să trăiască acolo. Și ce face Statul Român? Plătește 1200 DE LEI PE CAP DE MUSULMAN, CA SĂ SE STABILEASCĂ ISLAMUL ÎN ȚARĂ, în virtuea celor mai înalte directive europene.

Procesul e acum spre final. Știm asta pentru că Internaționala, după ce s-a folosit de corupția autorității politice, fericite să trădeze Neamul Românesc ca să roadă niște oase aruncate sub masă de stăpânii acestei lumi, în vederea PRELUĂRII TOTALE A ȚĂRII, a început executarea rând pe rând a tuturor factorilor capabili să exercite autoritate în România. Băsicul, câinele numărul unu al Internaționalei, a numit asta LUPTA ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI. Două muieri au fost puse în fruntea acestei brave lupte: SINISTRA Monica Macovei, lipsită complet de sprijin politic și practic un NEICA NIMENI până la acea dată, numită în funcție direct din postura de ONG-istă în simbria „nepoatei lui Schwartz Gyorgy” și alegerea ei pentru funcția de Inchizitor Șef, Laura Codruța Kovesi. După finalizarea primului mandat, amândouă doamnele au fost chemate de urgență la Bruxelles, ca să se vadă bine pe cine slujesc dumnealor. Guvernele s-au schimbat ulterior, dar Kovesi, după o rocadă, a rămas tot acolo, ca să ducă mai departe lupta cea mare.

Rând pe rând s-au prăbușit Bombonelul, Ciobănelul (pentru că nimic nu e mai periculos pentru Internațională decât un ghiorlan cu priză la prostimea care constituie baza oricărei democrații) și în general o întreagă pleiadă de găinari ai tranziției căreia Internaționala s-a gândit să le arate pisica, în eventualitatea că vreunuia dintre ei i-ar trece prin cap să iasă din rând.

Și a funcționat, până acolo încât poporul, sătul de Românica, a pus în fruntea statului pe Sasu. Și ce-a făcut Sasu? A băgat toți băsiții în PNL, l-a numit pe băsitul MRU la SIE și după o strădanie de un an de zile l-a îngropat și pe Ponta cu tot cu guvernul lui de PSD-iști. Nu a fost nevoie decât să ARDĂ DE VII LA COLECTIV vreo 150 de copii, pentru ca turma să reacționeze conform scenariului prestabilit. Și s-au încolonat băsiții, toată fala ONG-rilor, și s-au dus la Cotroceni pe post de societate civilă, alături de câțiva proști din stradă care s-au băgat și ei ca musca-n lapte, ca să rămână cu degetul în gură… și țeapa-n fund, de ne-am crăcănat de râs cu toții.

După care Bruxelles-ul a numit guvernul României, în frunte cu Amicul Europei, Daniel Cioloș, câinele lui Schwartz Gyorgy.

Și clasa politică nu se dezminte. Rusia l-a interzis pe escrocul internațional Schwartz Gyorgy cu tot cu ONG-urile lui de baltă. Chinezii l-au amenințat direct să nu se atingă de moneda lor națională. ROMÂNIA L-A NUMIT ÎN GUVERN, iar când emisarul rus a venit să vorbească în Parlament, liota de găinari, cărora tocmai li se băgase pe gât cioloșul, a început să huiduie.

Dar aici nu e vorba doar despre clasa politică. După un sfert de veac de capitalism de cumetrie” , după cum l-a calificat Bunicuța, nu pentru că a fost inspirat, ci pentru că în adâncul sufletului a rămas pentru totdeauna UN COMUNIST ÎMPUȚIT, nu mai e pentru nimeni o mirare nemernicia politicianului, de aici și de aiurea deopotrivă. E vorba de toată INTELIGHENȚIA asta românească, plină de huhurezeni, liiceni, tismăneni, pleși și patapievici, e vorba de toată turma de ONG-uri finanțate din bani străini, de toată crema opiniei publice, corifeii justițiari a-i presei libere, cu toții vânzând României acest GULAG AL GLOBALIZĂRII care, după subminarea economiilor naționale în toată Europa, ADUCE PROSTIMEA ISLAMULUI PENTRU A O FOLOSI CA MASĂ DE MANEVRĂ ÎMPOTRIVA CULTURII EUROPENE. Cu toții sunt TRĂDĂTORI, vânzători de țară, jigodii bune de tras pe roată, jupuite, dezmembrate și trase în țeapă, arse pe rugul în care au îngropat o NAȚIUNE transformată în jidovi rătăcitori plecați în pribegie pentru o bucată de pâine.

Degradarea a atins asemenea cote încât acum, când și ultimul cui este bătut în cosciugul umplut cu ziare al presei libere românești, aceeași prostime din stradă iese pe feisbuci să aplaude. O turmă de lobotomizați de scăderea sistematică a standardelor de educație, imbecilizați de divertismentul țigănesc al televiziunii de consum, chiuie în timp ce-și sapă singură mormântul. E deajuns ca o armată de postaci securiști să dea tonul și turma se încolonează și se aruncă de pe stânci în ritm de carnaval.

COLECTIVIZAREA MORȚII. Scapă cine poate.

„Intraţi pe poarta cea strîmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzanie, şi mulţi sînt cei ce intră pe ea”.

who cares?

Posted: Iulie 4, 2014 in Uncategorized

Întotdeauna am considerat că implicarea omului de cultură în politică se produce pe fondul unui deficit în actul de cultură al individului respectiv. Să fie vorba de o pană de inspirație, de bătrânețe, de rutinare, de lehamite față de insuccesul repurtat.

Dar să nu-l numim om de cultură. Să-l numim parvenit de cultură. Ei bine, parvenitul de cultură se orientează. El nu moare de foame, nu se prăpădește de oftică precum Kafka, nu-și pierde cumpătul și nu-și retează urechea dreaptă din deznădejde. Nu. Parvenitul de cultură e un supraviețuitor. El intră în politică, țărănește, cu picioarele înainte. Și dacă nu mai are șansa să fie primit prin vreun guvern, pe vreo listă de eligibili pentru vreun post de politruc cu acte în regulă, devine gurist. Își face rost de o fițuică oficioasă, de o emisiune la postul de televiziune pe bani publici și începe să combată acolo.

Dacă însă își face rost de o sinecură pe bani publici, chiar și ruptă în acte de fenomenul politic, se simte totuși dator să pupe mâna care l-a uns om de bine, se simte dator să mănânce căcat în slujba stăpânului care l-a miruit. 

Eșecul acestor păunești și vadimi ai marinerului (care din 1 ianuarie 1990 au îmbrăcat armura luptătorului anti-comunist) de a face o paralelă între slugărnicia lor față de regimul în funcție și haita de lingăi ai nea Nicului și ai consoartei, Lenuța, care parveneau într-o vreme în care cei mai mulți dintre noi înghețau pe întuneric și răbdau de foame cu alimente de bază pe cartelă, e absolut stupefiantă. 

Adrian Marino, care a suferit exilul în Bărăgan, își bătea joc de drama anticomunistului de weekend, Pleșu, surghiunit la bibliotecă. Pe Patapievici îl vedea drept un impostor. Conflictul cu Liiceanu nu l-am înțeles, dar aparent acesta îl ura de moarte. Am fost înclinat să nu-i dau dreptate întru-totul. Până acum.

Ron Paul

Posted: Ianuarie 8, 2012 in Uncategorized

Am luat o pauză de reacomodare după sărbători. Însă lumea nu s-a oprit în loc între timp. În Statele Unite continuă campania de desemnare a candidatului republican la președinție. Iar numele pe care nu-l auzim absolut deloc în presa românească, cvasi-inexistentă, este al celui care nu este sponsorizat de Goldman-Sachs precum președintele în exercițiu Barack Obama, și paradoxal, oponentul său republican, campion al establishment-ului, de câțiva ani încoace pregătit de către acesta pentru președinție, Mitt Romney. Vorbim despre Ron Paul, singurul candidat consistent care pare să înțeleagă resorturile crizei financiar-economice americane și mondiale deopotrivă, în egală măsură ostracizat de colegii săi de partid și media americană, corporatistă, slujind acelorași interese ale establishment-ului. Iată de ce:

Toți copiii sunt tâmpiți

Posted: Iulie 4, 2011 in Uncategorized

E adevărat, ca dovadă Tembelul Parizaki. Pe de altă parte, sistemul de învățământ suferă din cauza aceleași corupții ca și restul societății românești. Televizorul nu vă va spune ce se întâmplă de fapt la bacalaureat. Nu vă spune cum beizadelele sunt notate pe listă pentru note de 9 și 10. Nu vă spune că profesorii rupți în cur din comisii sunt mituiți cu șpăgi derizorii pentru notele acestea.

Acum doi ani, o prietenă, tânără profesoară, îmi povestea ce scandal a declanșat când la oralul de Limba Română a dat 6 nepotului inspectorului școlar general în timp ce cealaltă profesoară i-a dat 9. Pentru că nu se putea să existe o diferență mai mare de două puncte între note. Au încercat să o convingă, folosind până la urmă supremul argument: ”Dar sunt bani pentru asta”. S-a dus la șeful comisiei să se plângă, și a descoperit cu stupoare că cu toții se aflau într-o ridicolă coterie. Nu s-a lăsat însă, pentru că, dacă ar fi fost după ea, loaza n-ar fi luat nici un 4. Dar, vezi, atunci exista un plan de promovabilitate care trebuia îndeplinit. Acum se pare că nu mai există. Foarte bine. Cel puțin avem o imagine mai clară despre cât de degenerat e sistemul de învățământ din România.

Nu că ar interesa cu adevărat pe cineva.  E o știre de cancan această promovabilitate de sub 50%. Și nici n-ar trebui să intereseze. Cine vrea să rămână tâmpit, să rămână tâmpit. Mai grav este însă când acești tâmpiți ajung să conducă țara, ca ministrul de interne, Igaș, un veteran al bacalaureatului luat la 24 de ani. E o problemă când la admiterea în universitate nu se mai dă examen și loazele cu părinți porci conducători, cu medii ridicole în liceu și bacalaureat luat cu 9-10 pentru că ”sunt bani pentru asta”, iau fața unor amărășteni, cum am fost eu, care nu cunosc pe nimeni, nu au nicio relație și se bazează doar pe mușchiul propriei minți. Eu am scăpat la vremea mea pentru că se dădea examen, însă năpasta m-a ajuns mai târziu, când a fost să intru în pâinea vieții. Asta e! Lasă! Noi să fim sănătoși, și Tembelul Parizaki să ajungă mare și prosper, și…

LE PRESIDENT DE ROUMANIE!

Ron Paul

Posted: Iulie 1, 2011 in Uncategorized