Posts Tagged ‘feminism’

Odată cu secularizarea tot mai accentuată a civilizației apusene, feminismul a devenit o religie cu mult mai răspândită și mai intens folosită de către autoritate în vederea destabilizării tradițiilor culturale endemice care să faciliteze ulterior cucerirea de noi teritorii de către imperialismul corporatist bancar global. Așa cum creștinismul a fost folosit de-a lungul istoriei pentru distrugerea culturilor indigene din America de Nord și Sud, Asia, acum feminismul se remarcă drept o unealtă mult mai abilă, mai ales în cazul societăților încă puternic patriarhale, cum ar fi cea musulmană, femeia fiind cea mai bine pregătită când e vorba despre mulgerea bărbăției, așa cum fiecare dintre noi, bărbații, cu satisfacție putem mărturisi. Nu e vorba despre imperialism. E vorba despre lupta pentru drepturile femeilor. Și apoi, cât ai zice pește, națiunea se umple de o grămadă de fătălăi dansând precum George Michael purtând o pereche de pantalonași pastelați imposibil de scurți.  

În a doua jumătate a secolului 19, China se afla în vizorul imperiilor occidentale care, claie peste grămadă, au dat buzna în țară, umplând-o în primul rând cu misionari creștini și biserici menite să convertească păgânii la religia cea dreaptă, propovăduind culpa universală, statul în genunchi și cerșitul iertării, așa cum îi stă bine oricărui sclav. Împotriva acestei siluiri a tradițiilor culturale chineze s-au ridicat ARTIȘTII MARȚIALI grupați în societăți revoluționare cu nume care mai de care mai comice, cum ar fi   ”Societatea armoniei juste“, „Pumnii drepţi ai armoniei“ sau „Societatea pumnilor drepţi şi armonioşi“. Pe limba vesticilor, Boxerii, care, cu coaiele atât de umflate DE LA KATA încât se credeau invulnerabili la gloanțe, s-au apucat să hăcuiască în primul rând pântecoșii misionari creștini, plini de dulceața graiului duhului sfânt care a început să curgă apoi din ei prin toate orificiile.  Au sfârșit, firește, prin a fi învinși, imperialismul occidental pierzând ulterior în fața comunismului sovietic, mult mai aproape de sufletul chinezesc, plin de ură împotriva culturii occidentale.

Astăzi, când expansionismul imperialist poartă tot felul de denumiri fleșcăite de genul War on Terror, țâțele au ajuns să fie folosite împotriva culturilor care se opun exhibării lor în public. De departe, Femen se remarcă drept cea mai isterică și mai țâțoasă unitate combativă din istoria imperialistă a omenirii.  Ultima ei țintă, Tunisia, unde o CODANĂ EMANCIPATĂ nu mai vrea ca trupul ei să fie avatarul onoarei niciunui bărbat, așa cum se întâmplă în occident unde curva dezonorează orice atinge, mai ales pe boul care ajunge să se însoare cu ea.    

 

Un prieten care mă etichetează drept misogin, mi-a atras atenția asupra acestui interviu cu Marie Rose Mociorniță.

M-am gândit că răspunsul meu e atât de inteligent și revelator încât am hotărât să-l fac public.

Rahat. Aș putea să mă apuc să demontez punct cu punct ceea ce spune, dar e prea plictisitor și enervant.

Emanciparea femeii nu a fost o revoluție în pofida mersului vremurilor. A fost o mișcare stimulată de autoritate în SUA, pentru că jumătate din populație nu era taxabilă. Și, fără o plajă lărgită de taxe împovărătoare pentru fiecare cetățean, sistemul monetar inflaționist al escaladării datoriei publice ar fi fost și mai puțin sustenabil.

La fel, Caracala, în Imperiul Roman, a acordat cetățenie romană tuturor supușilor Imperiului nu din spirit civic, ci pentru că același sistem fiscal inflaționist care până la urmă a dus la prăbușirea Romei nu mai putea fi întreținut fără lărgirea bazei de impozitare.

Feminismul nu e decât o nerozie (la fel ca și teoria ciclurilor economice) prin care autoritatea folosește femeia împotriva bărbatului spre a-l castra, pentru că o adunătură de eunuci impotenți sunt incapabili de luptă și, astfel, mai lesne de supus”.