Posts Tagged ‘Sorin Oprescu’

Dacă a mai rămas cineva care să nu fie convins de faptul că nu există niciun domeniu în țara asta care să nu fie infestat de prostie și impostură, îi recomand să viziteze zilele acestea Muzeul Național de Istorie din București și să arunce o privire la intrare peste boașele împăratului Traian în timp ce mulge lupoaica latinității într-o demnă îmbrățișare zoofilă. 
”Realizarea statuii împaratului Traian s-a încheiat la iniţiativa Primăriei Capitalei şi la recomandarea academicianului Răzvan Theodorescu”, scrie Gândul, ceea ce mi se pare plin de sens. Îmi închipui că chirurgul Oprescu s-a gândit că ar fi o idee bună să marcheze debutul campaniei sale electorale cu această împreunare a omului cu bestia, având menirea de a-i insufla o vlagă animalică înaintea înfruntării cu celălalt campion al insolitului, Prigoană, mai marele gunoierilor capitalei. Cât despre Răzvan Teodorescu, nu e nevoie decât să aruncăm o privire peste țigva sa rotundă și lucioasă precum un proiectil de bowling, ca să ne dăm seama de principiile estetice pe care le adăpostește. Fără îndoială, recomandarea sa a venit în ideea administrării unui ghiont academic lui Neagu Djuvara, grupul statuar reprezentând un menage a trois între Traian,  lupoaică și balaurul dacic, având firește rolul de a sublinia încă o dată originea pur latină a poporului român care vezi bine că n-are nicio legătură cu pecenegii și cumanii, ci se trage de-a pururi dintr-un soi de cordeală monstruoasă, amintind de cosmogoniile gnostice.

 „Vom avea, de-acum, pe treptele Muzeului Naţional de Istorie, un simbol al naţiunii noastre. Metafora aceasta îl reprezintă pe cel mai longeviv împărat roman, pe cel mai iubit împărat roman, pe Optimus Princeps, care înseamnă «fruntaşul cel mai bun»”, a orăcăit academicianul Răzvan Teodorescu, slobozind apoi o bășină, moment în care, din câte am înțeles, o fătucă mai slabă de înger a leșinat în public, fiind împiedicată să dea cu căpșorul de betoane în ultimul moment de către doctorul  Oprescu, care pe semne se aștepta la așa ceva, și era pe fază.   

Personal, întotdeauna am fost înclinat să cred în teoria cum că Negru Vodă a fost cuman, iar românii se trag mai degrabă dintr-un fel de turci, decât din daci și din romani, pentru că astfel se explică perfect manelismul ce animă sufletul acestui sărman popor. Acum însă, când am văzut ce mostruozitate a putut moși înhăitărea lui Teodorescu cu Oprescu și cu DOBITOCUL CARE A CREAT ACEASTĂ TÂMPENIE, mulțumesc lui dumnezeu că ne tragem din pecenegi și cumani, și nu dintr-asemenea spurcată urâciune. 

În apărarea dementului care a trântit acest monument de o jumătate de tonă de tâmpenie, directorul Muzeului Național de Artă Contemporană, Mihai Oroveanu, a orăcăit la rândul său: ”Cred că oamenii ăştia l-ar refuza şi pe Brâncuşi în zilele noastre”. WoW! Brâncuși s-o fi răsucind în mormânt în momentul ăsta.

Reclame

După ce Franța a fost împiedicată de mușuroaiele de pe National Arena să snopească poponeața rumânilor noștri precum brazii și precum gardul, pășunea celei mai mari arene fotbalistice din România a devenit subiect de importanță națională. Spun pășunea, pentru că în ecuație a intervenit întâiul cioban al țării, Jijii, tuns și frezat după moda anilor ’30, care, în ciuda tuturor experților care se jură că iarba are nevoie de 4 luni ca să prindă rădăcini, a promis că o schimbă el în șapte zile cu una olandeză  de cea mai înaltă calitate. 

Acum, dacă Jijii nu a încurcat cumva borcanele și n-a sunat la vreun bar d’ăla olandez unde iarba se vinde cu uncia amatorilor de bună-dispoziție, atunci ciobanul-ciobanilor are șansa de a arăta lui Oprescu de ce găinăria de partid dăunează grav performanței sportive… a francezilor, precum și de ce nu e bine să lucrezi cu moldovenii, mai ales când e vorba de neamul Oprișan d’ la Vrancea.

”Jijii, arată-le tu, Jiji”!

După victoria istorică cu un egal repurtată de Naționala României împotriva Franței, primarul capitalei, Sorin Oprescu, s-a declarat mulțumit de starea gazonului. ”Gazonul a fost acceptabil față de cum mă așteptam să fie”, a declarat edilul senin ca o lună plină, omițând să precizeze și cum se aștepta mai exact să fie. Având în vedere că iarba de pe Național Arena s-a desprins în brazde corpolente mai peste tot de-a lungul partidei, îmi închipui că în viziunea lui Oprescu meciul ar fi urmat să se desfășoare pe o arătură împânzită de coceni, dar eforturi supraomenești au redus proporțiile dezastrului la un câmp de mușuroaie ridicate de cârtițe mutant.  

Mda! Sincer, eu unul îmi fac griji pentru sănătatea mintală a primarului Oprescu, care pare în mod evident rupt de realitate, dând glas în văzul lumii producțiilor fantasmagorice ale inconștientului său grav afectat probabil de o maladie tulburătoare. 

Prestația surprinzător decentă a românilor în meciul cu Franța s-a datorat probabil și anesteziei băieților alb-albaștri care nu s-au obosit prea mult să ajungă la poarta a lor noștri, mai ales în prima repriză. Dintre români s-au remarcat țiganul Bănel și doi debutanți de care n-am auzit până acum. În rest, cam același lucru. În repriza a doua, când francezii au început să preseze, n-am mai prea ieșit din jumătatea proprie decât prin celebrele degajări pe vârfuri, simptomul oricărei echipe în lipsă de resurse tehnice. Vârfurile în această seară au fost reprezentate de Marica, la fel de incapabil la națională ca și la echipele de club care îl țin în general pe banca de rezervă până când se hotărăsc să-l vândă altor fraieri dispuși să-l achiziționeze.

Lovitura de teatru a venit însă în finalul partidei, când rumânii noștri, practic eliminați, au început să tragă de timp și de rezultat. Pffff! Îmi închipui că strategul Pițurcă le-a zis asta la vestiar, în pauza dintre echipe. ”Fraților, să câștigăm un egal și istoria ne va ține minte”. Mentalitate de găinari.

Cealaltă loază a meciului a fost evident gazonul de pe National Arena care s-a desprins în brazde groase cât adâncimea de lucru a  hârlețului, pe la jumătatea meciului acesta fiind copleșit de mușuroaie de pământ, de parcă am fi asistat în direct la  Invazia Cârtițelor Mutante III.  În acest caz mentalitatea de găinar este a primarului Oprescu, care pentru gazon a pus de o afacere frățească cu Adrian Oprișan, fratele baronului de Vrancea, Marian Oprișan, care a futut și celebrul gazon din meciul cu Danemarca din martie 2003, când pe teren era mai mult nisip decât pe plajă la Eforie.

”HUO, GĂOZARILOR! DE NIMIC NU SUNTEȚI ÎN STARE, PAȘTELE MA-MII VOASTRE DE POLITRUCI FUTUȚI ÎN CUR”!