Posts Tagged ‘Ward’

Leonard Doroftei a intrat târziu în boxul profesionist. Statura nu l-a avantajat. A ajuns totuși campion, însă, înainte să câștige potul cel mare, mădularele nu l-au mai ținut. A pierdut centura la cântar, apoi a urcat în categorie doar pentru a fi îngenunchiat de celebrul și mult mai puternicul Arturo Gatti. Iar asta și-a lăsat amprenta pe caracterul pugilistului. Mulți au observat apoi o amărăciune izvorând din sufletul său, care-l transforma într-o prezență stânjenitoare în comentariile partidelor de box. Alții au considerat apoi că criticile sale la adresa lui Bute erau de fapt ecoul invidiei față de românul care a reușit mai mult decât el.

Acum, după bătaia la fund pe care Carl Froch i-a administrat-o lui Lucian, dezvăluind în ochii lumii întregi limitele românului exact în momentul în care acesta trebuia să confirme, cuvintele lui Leo Doroftei par mai întemeiate decât oricând. Vă mai amintiți corul de insulte la adresa lui, când și-a exprimat lehamitea față de Jean Paul Mendy care s-a fleșcăit în repriza a patra peste frunza Udrei. Ei bine, se pare că totul era adevărat.

Totuși, reacția lui Doroftei la înfrângerea lui Lucian a fost moderată, moșul arătând un caracter care nu-i permite să lovească un om căzut.

De altfel, comentariile și sunt de prisos. Mai ales explicațiile lui Bute despre nu știu ce obscură strategie de a-l obosi pe Froch stând pe corzi par de-a dreptul ridicole. Lui Clay i-a reuși asta odată în istorie împotriva lui Foreman, în cu totul alte condiții. Bute în schimb a reușit o strategie perfectă pentru a fi bătut la fund. Și de a-l lăsa pe tragicul Badea fără bani, după ce acesta a pariat se pare o sumă importantă pe marfa românească. Nu știa nefericitul că nu trebuie să se ia prea tare în serios. Că toate alegațiile sale despre diletantismul lui Andre Ward și stângăcia lui Carl Froch sunt apă de ploaie. În luptă ori ești puternic, ori ești rapid, ori amândouă, iar inteligența nu e de neglijat. Froch  e puternic. Andre Ward e și puternic și rapid și cunoaște tehnică, deopotrivă de la distanță cât și în lupta de aproape. Lui Bute i-au lipsit sâmbătă de toate: și forță, și viteză și creier. Și fără astea nu te poți măsura cu băieții mari. Amin.

Reclame

Proaspăt încoronat cel mai tare supermijlociu din lume, după victoria fără drept de apel împotriva lui Carl Froch, Andre Ward s-a și grăbit să declare că nici nu se gândește la un meci împotriva românului Lucian Bute, deținător al centurii IBF, după ce anterior se manifestase dispus pentru o luptă oricând, oriunde cu acesta. Este astfel cel de-al treilea boxer de categorie A după Kessler și Pavlik care nu se arată foarte dispus să-l înfrunte pe Lucian. Motivul invocat este deja mult hârșâita placă a valorii românului care, chipurile, nu ar fi destul de bun pentru a-l înfrunta pe învingătorul turneului Supersix.

Ceea ce într-un fel este corect, din punctul de vedere al celui care s-a luptat doi ani cu deținători de centuri sau aspiranți la centuri pentru a sfârși prin câștigarea turneului organizat de cei de la Showtime fără a suferi nicio înfrângere. Ar fi un adevărat ghinion ca un outsider al turneului, promițător, dar care și-a învins adversarii de o manieră atât de categorică încât pare să nu fi stors un strop de sudoare din el, să vină și să-i strice petrecerea. Pentru că Lucian Bute ar putea să o facă fără probleme.

Lupta dintre Andre Ward și Carl Froch, dincolo de sonoritatea numelor celor doi boxeri, a fost una absolut nedemnă de a fi amintită. De-a lungul celor 12 reprize am avut parte de un box anost, cu un Carl Froch lent și rigid, copleșit parcă de dimensiunea evenimentului, incapabil să puncteze cu brațul din față și de aceea preferând să se conformeze stilului obstructiv al adversarului, plin de clinch-uri înghesuite  și lovituri date pe sub masă.  Posesorul unei alonje care l-ar fi avantajat în lupta de la distanță, Carl Froch a trebuit să accepte lupta de aproape inițiată de Ward, fiind prea încet pentru a-l atinge de departe pe acesta. 

Ward a avut astfel parte de o victorie mult mai lejeră decât au arătat-o punctajul acordat de doi dintre arbitrii confruntării, care par să fi văzut altă luptă. Practic, în opinia mea, nicio repriză nu ar fi putut fi acordată lui Froch, două, prima și a noua putând fi punctate la egalitate.

Astfel, gura mare a britanicului a fost închisă cu vârf și îndesat, acesta aflându-se acum în postura de a cerși o confruntare cu Bute, pe care de asemenea îl desconsidera înainte de luptă. Și asta pentru că, în situația în care centurile WBA și WBC se află în posesia lui Ward după câștigarea turneului Supersix, nu mai rămâne în joc decât IBF, centura deținută de român… și cea a lui Robert Stiegliz, campionul WBO, care însă se va lupta cu Mikkel Kesler în aprilie, anul viitor.